Acestea au fost principalele concluzii ale conferintei “Start-up-ul, o initiativa cu potential”, organizata saptamana trecuta de Business Standard si Fundatia Post-Privatizare. Dragos Rosca, directorul executiv al fondului de investitii Gemisa Investments, ii sfatuieste pe antreprenori sa se deschida la parteneriate pentru ca “sa ai 100% dintr-un faliment nu e mare lucru”. “In anii anteriori, veneau la noi patru antreprenori pe saptamana pentru a ne propune parteneriate, acum numarul acestora a crescut la 20-30.

Numarul celor care si-au dat seama ca au nevoie de bani este in crestere, deoarece nu mai au bani de la banci sau de la alte institutii”, explica Rosca. In opinia sa, criza financiara, care se simte deja de ceva vreme in mediul de afaceri, a fost constientizata prea tarziu de catre guvern. “In acest context, sfatuiesc antreprenorii sa nu mizeze pe faptul ca banca le va da prea curand bani, sa nu se arunce in investitii in urmatorii trei-patru ani, sa cheltuiasca mai putin, sa stranga bani din piata daca pot”, afirma Rosca.

Companiile mici si mijlocii, in special cele aflate la inceput de drum, au avut dintotdeauna greutati in a obtine finantare bancara. De ce? Pentru ca, spune Dragos Cabat, analist financiar si managing partner al companiei Financial View, riscurile pe care le presupune o astfel de companie-client sunt mari, iar bancile nu sunt dispuse sa si le asume.

“In Romania, doar unul din cinci IMM-uri locale sunt bancabile, adica pot accesa o finantare din partea unei banci. In criza, aceasta optiune de finantare devine si mai putin accesibila”, spune Dragos Cabat.

In urmatorii ani, finantatorii vor fi mai greu de gasit, pentru ca si ei, la randul lor, trebuie sa isi pastreze lichiditatea. “In momentul de fata, bancile au incetat creditarea, in special in ceea ce priveste clientii noi. In curand insa, si acestea vor trebui sa aleaga - ori isi dau afara oamenii, pe care acum ii platesc degeaba, ori reiau activitatea de creditare. Pana atunci insa, trebuie gasite alternative”, spune analistul financiar.

Tiberiu Moisa, directorul executiv corporate si IMM al Bancii Transilvania, spune ca bancile finanteaza in continuare activitatea curenta si mai greu proiectele de investitii. “Daca as fi antreprenor, as sta sa vad ce se intampla in urmatoarele luni, sa vedem ce este dupa ceata. Perioada care se traverseaza acum nu este una obisnuita si cu siguranta este una pe care lumea bancara nu a anticipat-o. Este o situatie temporara, nu cred ca se va perpetua “, explica Moisa. In opinia acestuia, atunci cand se gandesc la o finantare de start-up, antreprenorii nu ar trebui sa piarda din vedere faptul ca “lumea financiara nu este o lume a antreprenorilor”. Antreprenoriatul si industria financiara sunt doua lumi diferite, care se intersecteaza ocazional. Acesta este motivul pentru care, in opinia oficialului Bancii Transilvania, la lansarea unui start-up, antreprenorii nu ar trebui sa vada banca drept principal finantator. Bancile lucreaza cu cifre si bazandu-se pe proceduri, antreprenorii intra in business cu pasiune si energie. “Antreprenorii iau in calcul esecul, dar il considera putin probabil in ceea ce-i priveste. Banca vede lucrurile invers. Bancile vor garantii, nu sunt impresionate de idei de afaceri, ele sunt interesate in primul rand de avantajul competitiv vizibil”, a explicat Moisa mecanismele care preced deciziile de finantare.

Si banca are de castigat daca spune clar celor care incep afaceri cum stau lucrurile in realitate. “Chiar daca sunt multe planuri de business finantate de banci, este limpede ca majoritatea inceputurilor sunt finantate din banii fondatorilor, de regula, banii personali. Bancile au un rol natural mult mai important ulterior, in dezvoltarea afacerilor”, explica Moisa.

Potrivit unei analize efectuate in Europa, insusita si de reprezentantii Fondului de Garantare pentru IMM-uri, doar jumatate dintre micile businessuri, deschise intr-un interval de timp dat, mai exista peste doi ani. Dupa mai mult de zece ani de la start, doar 17 IMM-uri dintr-o suta mai sunt functionale. In aceste conditii, cred principalii finantatori, este normal ca institutiile financiare sa ia decizii urmand niste proceduri foarte stricte si nu bazandu-se doar pe entuziasmul ideii de afaceri. Simpla idee si seriozitatea aplicantului constituie insa o buna baza de plecare pentru finantatori, de tip privat insa. Michel Pinton, vicepresedinte al France Initiative, organizatie non-guvernamentala franceza care deruleaza un proiect-pilot in Romania, spune ca este decis sa extinda proiectul in Romania si sa acorde microcredite pentru afaceri la inceput de drum sau care se extind, chiar si in perioada de criza.

Limitarea accesului la finantare din partea bancilor va ingreuna si implementarea proiectelor de investitii realizate cu fonduri structurale, este de parere Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). “Desi unele proiecte vor fi declarate eligibile, acestea nu vor putea fi finantate de banci, pentru ca institutiile de credit finanteaza dupa propriile reguli”, a spus Saramet.

Referindu-se la finantarea acordata de banci pentru proiectele din fonduri structurale, Stefan Ciobanu, director in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, a precizat ca institutiile de credit ar trebui sa abordeze diferentiat aceste imprumuturi.

“Nu vedem produse specializate de la banci pentru proiecte din fonduri structurale, ci doar deghizari ale produselor deja existente. Pe deasupra, bancile ar trebui sa considere o garantie in plus faptul ca aceste proiecte au fost declarate eligibile”, a spus Ciobanu. Chiar daca perioada de recesiune este la inceput, aceasta nu ar trebui sa-i sperie pe cei care intentionau sa inceapa o afacere. “Se mai pot incepe afaceri, mai greu, e drept. Trebuie sa aveti o idee clara, un plan bine pus la punct si poate nu ar mai trebui sa va bazati prea mult pe sursele de finantare externa”, spune Dragos Cabat.

In perioadele economice caracterizate de scadere, pot prospera companiile care activeaza in domeniile care au rezistenta la scaderea puterii de cumparare. Pietele de nisa vor fi mai putin afectate. “Companiile mici pot creste daca au o strategie de dezvoltare bine pusa la punct. Se presupune ca o companie mica nu intra in competitie cu o multinationala, ci a identificat o nevoie, o nisa pe care functioneaza. Daca piata va cadea, nisele nu vor cadea. E adevarat ca se vor restrange, dar clientii vor ramane”, spune Cabat.

De aceeasi parere este si antreprenorul Radu Mircescu, cel care a infiintat in urma cu doi ani o afacere in domeniul constructiilor si pe care a vandut-o anul acesta omului de afaceri Marius Ghenea. “Diferenta dintre noi si Vest este ca nu avem o scadere a raportului cerere - oferta. Si asta pentru ca noi mai avem pana cand vom ajunge la standardele din Vest, ca atare, sunt inca multe nevoi care trebuie satisfacute”, spune Mircescu.

Partea buna a acestei perioade este ca va duce la iesirea din pubertate a capitalismului romanesc. “De-acum nu se vor mai putea face afaceri fara un plan bine stabilit, fara marketing. Va fi prima etapa de selectivitate. Nu va sfatuiesc sa nu mai investiti. Da, se vor reduce nisele, se vor reduce marjele de profit, dar in acelasi timp se va genera o disciplina manageriala”, spune antreprenorul, care marturiseste ca in aceasta perioada va incepe o noua afacere.

Criza poate genera crestere pentru companii, cu conditia ca investitiile sa tina seama de viziunea companiei. “Ganditi-va la ce va avea valoare dupa criza si investiti in acele lucruri. E un moment care va duce la curatarea reziduurilor de pe piata. Daca nu as fi vandut, obiectivul meu ar fi fost sa ma mentin si sa culeg cotele de piata de la cei care ar fi dat faliment in jurul meu. Suna cinic, dar e adevarat. Acum trebuie sa te mentii pe piata”, marturiseste Mircescu.

Un alt efect pozitiv al perioadei de recesiune este schimbarea mentalitatii. Adrian Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta in domeniul francizelor Think Big, spune ca sunt multe cereri de la cei care vor sa intre in afaceri prin intermediul unei francize, pentru ca prefera sa aiba o afacere mica, dar sigura, si ca sunt foarte putini antreprenori locali care sa vor sa-si dezvolte afacerea prin acest sistem. “La noi au venit putini proprietari romani de afaceri, chiar mai putini decat degetele de la o mana, care vor sa-si dezvolte afacerea in franciza. Antreprenorii au o mentalitate inchisa si nu vor sa dea altora detaliile afacerii lor. Poate ca, odata cu aceasta criza, se va schimba mentalitatea”, spune Gheorghe.

Acesta recomanda intreprinzatorilor sa fie deschisi si sa gandeasca global. “Experienta spune ca se poate. Fornetti, de exemplu, in opt ani de zile s-a extins in 12 tari, pentru ca, pe langa profit, a stiut sa isi gaseasca parteneri”, spune Gheorghe.

O schimbare de mentalitate trebuie sa aiba loc si la nivelul sistemului educativ. Din pacate, spune Stefania Popp, director executiv al organizatiei non-guvernamentale Junior Achievement, tinerii din Romania nu stiu ce inseamna sa faci o afacere, nu stiu sa isi gestioneze resursele si abilitatile. “Daca aceasta criza se va adanci, va da multa frustrare in randul tinerilor nostri. Si asta pentru ca programele educationale locale invata cum sa inregistrezi o companie la Registrul Comertului, in timp ce, in tarile occidentale, instruiesc atitudinea, disciplina antreprenoriala. Societatea le ofera multa informatie, dar tinerii nu stiu sa o gestioneze”, spune Popp.

De aceea, in perioadele de recesiune e nevoie mult mai mult de training. “Antreprenorul care stie sa vanda materiale de constructii va trebui sa deprinda si cunostinte de management al afacerii”, exemplifica Dragos Cabat.

La conferinta au participat 100 de proprietari de afaceri mici si mijlocii, firme de consultanta, dar si reprezentanti ai micilor intreprinzatori. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Bancii Transilvania si a avut ca parteneri FNCGIMM si esimplu.ro.

10 sfaturi ca sa treceti de criza:

• Diversificati-va sursele de finantare
• Reduceti riscul prin incheierea de parteneriate
• Concentrati-va pe activitatea principala, care va garanteaza 60-70% din venituri
• Reduceti cheltuielile din segmentele neperformante
• Pastrati oamenii valorosi
• Investiti in educatia dvs. si a echipei dvs.
• Amanati investitiile mai putin importante
• Dezvoltati-va portofoliul de clienti, astfel incat sa nu ramaneti descoperiti daca unul pleaca
• Nu renuntati la bugetele de promovare, pentru ca acesta e mijlocul prin care va faceti cunoscut avantajul competitiv
• Invatati sa gestionati informatiile care va bombardeaza zilnic