Exportatorii de francize - FRANCIZA.RO - PORTAL DE FRANCIZE SI FRANCHISE

Newsletter

email required

Selecteaza Limba:

Interactioneaza pe Site:

CUMPARA O FRANCIZA

PUBLICA O FRANCIZA

VINDE O FRANCIZA

CONSULTANTA

COMUNICA

COLABORARE

Categorii Afaceri in Franciza:

Sectiuni din Site:

Oferte de Franciza

Articole de Presa

Partener :

ThinkBig-Brokerul No.1

de Afaceri in Franciza

Consultanta de Specialitate:

CONSULTANTA FRANCIZA

ADRIAN GHEORGHE

TEl : 0726.128.238

Email: office@thinkbig.ro

Doriti Informatii Suplimentare?

Va Rugam Completati Formularul

NOU: FRANCIZA CELLULEM BLOCK

Disponibila in Toata Tara

NOU : Franciza Broaster Chicken

Afacere Profitabila In Perioada de Criza

NOU : Franciza EXTYN - Italia

Portal-uri de Informatii

Franciza.ro - Francize

Franchise in Romania

WorldFranchise Romania

Franciza a devenit un mod de dezvoltare a unei afaceri din ce in ce mai abordat de companii. Majoritatea au preferat o dezvoltare in acest sistem doar pe piata din Romania. Patru companii au decis insa ca a depasi granitele tarii folosind franciza poate garanta succesul. Au mizat pe cartea castigatoare.

Inspiratia celor de la Romstal in acest sens e cea mai graitoare. In 2005, Romstal obtinea prin cele 29 de unitati exportate in sistem de franciza jumatate din cifra de afaceri obtinuta in Romania.

Rompetrol a mers pe aceeasi varianta. Are 24 de benzinarii in franciza in Bulgaria si Georgia. De la Dyneff au mai mostenit 159 de unitati, iar pe viitor franciza va deveni un mod principal de a gandi afacerile. Liviu Miron a inceput increzator o afacere cu sali de fitness, s-a adresat doar hotelurilor de lux, iar renumele Romaniei pe plan sportiv, precum si un pachet complet de servicii l-au facut sa cucereasca usor Asia. In India si Singapore au vandut opt francize.

Krif este o alta afacere care a indraznit sa priveasca dincolo de granite, o afacere de familie impinsa spre aceasta solutie de dificultatile de transport intampinate la livrarea marfii.

Cu franciza, mai bogat cu o treime

"Romstal Imex si-a dezvoltat reteaua de franciza inca din 1994, anul infiintarii, prin deschiderea unei prime reprezentante in Arad, iar cinci ani mai tarziu reteaua de franciza includea 47 de puncte de vanzare", precizeaza Catalin Anghel, directorul de marketing al Romstal. In 2005 aveau 106 francize in Romania, care alaturi de cele 20 de magazine si filiale realizau o cifra de afaceri de 107 milioane de euro.

Romstal Ucraina si Romstal Trade Republica Moldova au aplicat aceeasi strategie. Doar Romstal Italia nu a apelat la dezvoltarea prin sistemul de franciza. Au in afara tarii 24 de unitati francizate. Toate acestea, cele sase magazine si filiale din Chisinau impreuna cu un magazin din Italia au realizat o cifra de afaceri de 60 milioane de euro. Daca la 126 de puncte de vanzare in Romania obtin peste 100 milioane de euro, in afara tarii obtin mai mult de jumatate din aceasta valoare la un numar de patru ori mai mic de puncte de vanzare. "Extinderea internationala a fost elementul cel mai important pentru cresterea de 30% inregistrata inca din 2003, an in care Romstal era prezent deja in Ucraina si Republica Moldova", arata Anghel.

Rentabilitatea extinderii in franciza sta si la baza planurilor ulterioare ale companiei. In 2008 vor sa ajunga la 280 de magazine, dublu fata de cat au acum, majoritatea fiind francize. Din 2007 promit ca vor ataca si Bulgaria.

Catalin Anghel explica atractivitatea francizelor Romstal in afara tarii prin sistemul de consignatie abordat, francizatul platind marfa numai dupa ce o vinde, dar si prin faptul ca produsele raspund unor nevoi concrete. Legatura acestora cu domeniul constructiilor e considerata si ea vitala.

Benzina, afacere la indemana oricui doar ici si colo

Reprezentantii Rompetrol cred ca franciza a contribuit la statutul de "punte intre cererea de energie din Vest si oferta de resurse din Est". Prezenta Rompetrol pe piete internationale nu e o noutate.

Sistemul de franciza folosit este unul care a fost aplicat doar in tarile in care s-a dovedit rentabil. In Bulgaria, reprezentantii Rompetrol spun ca au mizat pe dezvoltarea rapida oferita de aceasta solutie. Au aici 20 de statii in franciza si-si propun, pana in 2008, un numar de 85.

In Georgia au incercat sa aplice "o replica a sistemului din Romania", dar succesul nu a fost similar. Prin urmare, afirma ca nu vor mai investi aici in acest sistem.

Sunt prezenti si pe piata din Ucraina, dar aici nu exista o legislatie care sa le fi permis abordarea dezvoltarii prin franciza. Au inceput, in schimb, discutii pentru anul urmator cu 10 statii din Republica Moldova, unde se garanteaza ca nu vor fi necesare investitii mai mari de 20.000 de euro din partea francizatilor.

Preluarea Dyneff i-a infipt intr-o bogata traditie a francizei. Dyneff are in subordine 159 de statii. Rompetrol doreste sa continue cu acest sistem. In cinci ani, si-au propus sa dubleze numarul de statii Dyneff in franciza. Au pus chiar doua milioane de euro la bataie in acest sens. Francizatii Dyneff beneficiaza de un site intranet interactiv - care nu exista inca in Romania -, de un card Fill & Go cu cip si banda magnetica, pentru mai multe facilitati de utilizare, precum si de o pagina pe internet in cadrul site-ului Fill & Go, in care francizatii sa poata urmari flotele care au alimentat de la ei. Rompetrol insista insa pe o schimbare a obiceiurilor de business mostenite de la Dyneff, in sensul in care in prezent se pun bazele unei noi colaborari, mai dinamice si mai benefice pentru ambele parti.

Hagi, Nadia si drumul unei afaceri de succes

"Oriunde in lume, cand vorbesti despre Romania e bine sa pomenesti de sportivii sai. Asa suntem usor de recunoscut. Noi am incercat sa obtinem si profit de pe urma acestei conjuncturi", spune Liviu Miron, parintele Fitness Academy. A atras cativa sportivi in afacere, a lucrat peste tot, a apelat la specialisti in cure, nutritie si acum tinteste doar hotelurile cu mai mult de patru stele.

"A fost nevoie sa acumulam experienta. Dupa ce ne venise ideea, am lucrat intr-un ritm infernal sase luni pentru a-i da drumul. Am creat programe de pregatire personalizata devenite un punct major de diferentiere si am pornit la drum", povesteste Liviu Miron.

Francizatii Fitness Academy sunt imprastiati peste tot in lume, in noua tari. "Din 2002, ne-am extins. Ne adresam hotelurilor de lux, dar nu e exclus sa vizam si alte segmente. Avem in lucru un produs destinat cluburilor de fotbal, de exemplu, un set de exercitii de relaxare, de refacere in cazul unor accidente si chiar de pregatire fizica. Purtam discutii cu Federatia de Fotbal".

Bonusurile, managementul elaborat al cardurilor si gama larga de produse il fac pe Liviu Miron sa nu aiba prea multe dubii legate de viitorul afacerii. "Sanatatea e afacerea viitorului. Nu se face sport pe cat ar trebui. Daca in SUA exista o sala de fitness la 100 de metri, nu acelasi lucru se poate afirma si despre alte tari. Marile corporatii isi indreapta atentia spre acest sector oferind angajatilor programe de pregatire de circa 40 de minute pe zi. Afacerea poate fi dezvoltata oriunde".

Costul investitiilor poate fi usor amortizat. "Pentru a amenaja o sala de circa 400 de metri, ai nevoie de 60.000 de euro, dar banii pot fi recuperati si inainte de a da drumul afacerii. Au fost cazuri in care valoarea cardurilor si abonamentelor semnate pana la deschiderea unei unitati sa depaseasca investitia", precizeaza Miron.

Goblenul, o pasiune si o afacere

Cristina Krif este un arhitect indragostit de goblen. Din 1980 nu s-a mai putut dezlipi de placerea de "a picta cu ate". "Obtinusem prin ‘80 o autorizatie de lucru de mana prin bunica. Dupa Revolutie vindeam goblenuri in consignatii, iar in 1990 am dat drumul unui magazin mic. Pictam modele pentru goblenuri. In 1992 am trecut pe SRL", povesteste Cristina Krif. Atunci si-a atras in joc si sotul, specialist IT.

"Faceam sabloane. Sotul realiza programe pe internet, iar din 1997 goblenul a trecut in totalitate pe calculator. Oferim si acum astfel de modele virtuale. Suntem singurii din tara. Produsul se adreseaza persoanelor care lucreaza goblenuri, iar cumparatorului ii revine sarcina de a da forma finala produsului."

Amatori sunt si in tara, si afara. Calculatorul a permis firmei sa functioneze doar cu trei angajati. Au vanzari lunare, in medie, de 6.000 de euro. O treime din produse sunt vandute afara.

Ideea francizei a venit din dificultatea de livrare a produselor. "Marfa ajungea foarte greu la clienti din SUA sau Chile. Tocmai am semnat un contract de franciza in Washington cu o unitate-pilot. Avusesem o expozitie in SUA. De atunci am tot fost contactati si am stabilit o buna relatie cu diverse magazine interesate de a ne distribui produsele.

Dificultatile de transport ne-au obligat sa abordam alt tip de colaborare si cu parteneri din Noua Zeelanda sau Italia. Transportul este scump, obligandu-ne sa crestem pretul acestor produse, iar pachetele ajung si dupa luni intregi", adauga Cristina.

Ca francizat e simplu. "Transmitem francizatilor absolut tot ce i-ar ajuta sa realizeze ceea ce noi facem aici. Totul este automatizat. Francizatul nu trebuie sa stie decat sa deschida un e-mail. E preferabil sa aiba deja un magazin, dar nu obligatoriu. Noi suntem cei care prelucram modelele.

E relativ doar cat pot castiga. Noi castigam 15.000 de lei pe luna (circa 4.200 de euro), dar uneori ajungem si la 30.000 (8.500 de euro). Totul depinde de tipul de vanzare abordat de francizat. In franciza se investeste, practic, intre 500 si 4.000 de euro, in functie de dotarile initiale de care dispun, plus 2.000 de euro taxa de intrare in franciza. Asadar, investitia ar putea fi recuperata si in doua luni daca francizatul vrea si se misca", crede Cristina.

Pentru exporturi, comanda minima care poate fi facuta la Krif este de 1.000 de dolari.

Cucerim lumea din 2007

In 2006 ne-am imbogatit cu 12 francize romanesti. Se anticipeaza aparitia altor 10 francize romanesti in 2007. Cinci dintre ele promit deja ca vor ataca atat Europa, cat si alte continente.

In Romania activeaza 300 de afaceri in sistem de franciza. Una din sase este autohtona. "Pentru 2007 se anticipeaza un ritm de crestere a afacerilor romanesti in franciza de 15-20% fata de numarul actual", estimeaza Razvan Bild, General Manager, CHR Consulting.

Constantin Anton, presedintele Asociatiei Romane de Francize (ARF), crede chiar in mai mult. "Observam un interes tot mai mare pentru extinderi in sistem de franciza. Investitiile sunt mai mici, e mai usor sa vii cu produse noi, iar riscurile de insucces sunt mai usor de controlat. Cred intr-o crestere foarte mare a acestui segment."

Atacarea pietelor internationale a fost accidentala pana acum. Din 2007, lucrurile s-ar putea schimba. Cinci dintre afacerile romanesti francizate in 2007 isi vor testa brandul imediat si pe alte piete internationale. "Anul viitor va aduce multe francize romanesti, unele mai interesante decat altele pe piata internationala", ne avertizeaza Constantin Anton.

Afaceri, munca, ONG si turism dupa tipare romanesti

Anul 2007 va aduce, pentru inceput, o franciza pe domeniul turismului, axata doar pe zona Balcanilor, care va fi lansata in luna februarie. Si-au pregatit deja terenul in Turcia si Grecia. Din 2007 am putea avea si o ONG francizata si "exportata". "Ceva inedit si in Romania, dar si afara va aduce o ONG din Romania. Aceasta e deja francizata si are ca obiect de activitate garantarea calitatii serviciilor publice. Ei au primit deja solicitari in tari ca Ungaria sau Bulgaria. Practic, vor certifica gradul de calitate a unor servicii publice", precizeaza Anton.

De asemenea, o alta companie din domeniul entertainmentului, cu servicii adresate marilor companii, e decisa sa-si incerce norocul afara.

In rest, romanii sunt interesati sa poata munci in strainatate sau sa-si deschida, eventual, afaceri. Doua francize vor veni de la anul in sprijinul acestei dorinte. Constantin Anton ne explica mai pe larg conceptul. "Vom avea o franciza ce se va ocupa cu plasarea fortei de munca in strainatate. Este o afacere care apartine unor romani si care si-a infiintat deja un birou in Marea Britanie. In ianuarie 2007 vor deschide un birou si in Romania. Au ca obiect de activitate asa-zisul «head hunting». Vor trimite angajati in comunitatea europeana, dar si in zone ca Arabia Saudita sau SUA. Nu percep bani, intreaga cheltuiala fiind suportata de firmele angajatoare. Cei interesati vor beneficia de servicii diverse - ca asigurari de sanatate sau in caz de accident - si de salarii substantiale."

Anton se gandeste el insusi la acest pas. "Mai e o firma care imi apartine, un birou de inmatriculari juridice. Vom oferi management juridic. Cineva interesat sa deschida o afacere in orice tara poate obtine prin intermediul firmei noastre toate actele necesare in cinci zile de la solicitare. Avem trei birouri in Londra si doua in SUA, iar din 2007 atacam Europa. Vom incepe, fireste, cu Romania."